CORECTÚRĂ, corecturi, s.f. 1. Operaţie de înlăturare a greşelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (Concr.) Text tipărit pe care s-a făcut operaţia de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germ. Korrektur, lat. correctura.

CORECTÚRĂ s. 1. v. rectificare. 2. (TIPOGR.) (înv.) probă. (A cerut o nouă ~ la carte.)

corectúră s. f., g.-d. art. corectúrii; pl. corectúri

CORECTÚR//Ă ~i f. 1) Confruntare a imprimatului tipografic cu textul original în vederea înlăturării greşelilor de tipar. 2) Text tipărit pe care s-au semnalat greşelile de tipar. /<germ. Korrektur, lat. correctura

CORECTÚRĂ s.f. 1. Îndreptare a greşelilor care se ivesc în cursul imprimării unui text. 2. Foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greşelile de tipar care trebuie îndreptate în tipografie. [Cf. germ. Korrektur].