COTROPÍ, cotropésc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violenţă, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv şi brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuşi. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părţile; a copleşi. – Et. nec.

A cotropi ≠ a elibera

COTROPÍ vb. a invada, a încălca, a năpădi, (pop.) a călca, (înv.) a cuprinde, a năbuşi, a stropşi, a supăra. (A ~ un teritoriu străin.)

cotropí vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cotropésc, imperf. 3 sg. cotropeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cotropeáscă

A COTROP//Í ~ésc tranz. 1) (teritorii, ţări) A ocupa prin violenţă; a lua în stăpânire cu forţa; a invada. 2) fig. A cuprinde din toate părţile; a învălui; a învălura; a împresura; a înfăşura. /Orig. nec.