CRÁMPĂ, crampe, s.f. 1. Contracţie involuntară, prelungită şi dureroasă a unui muşchi sau a unui grup muscular; colică. ♢ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebraţului şi a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La pl.) Dureri acute în stomac. 2. Unealtă de oţel cu un cioc ascuţit, fixată într-o coadă de lemn, cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică şi mijlocie din abataj. – Din fr. crampe.

CRÁMPĂ s. v. colică.

crámpă s. f., g.-d. art. crámpei; pl. crámpe

CRÁMP//Ă² ~e f. Unealtă în formă de târnăcop folosită de mineri. /<fr. crampe

CRÁMP//Ă¹ ~e f. med. 1) Contracţie violentă, involuntară şi sacadată a muşchilor; spasm; convulsie. 2) la pl. Durere gastrică provocată de contracţia muşchilor pereţilor stomacali. [G.-D. crampei] /<fr. crampe

CRÁMPĂ s.f. (mai ales la plural) Contracţie dureroasă a unor muşchi (în special de la stomac). [< fr. crampe].

crámpă s.f. (reg.) rachiu fiert cu zahăr.