CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, -e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. Adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. Adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat. II. 1. S.m. Păr creţ sau încreţit; buclă, cârlionţat. 2. S.n. Încreţitură la o ţesătură sau la un obiect confecţionat; cută, fald. 3. S.n. Încreţitură a pielii; zbârcitură, rid, cută. 4. S.f. Soi de viţă de vie cu struguri verzi-gălbui, din care se obţin vinuri de masă. – Et. nec.

CREŢ adj., s. 1. adj. v. ondulat. 2. v. adj. buclat. 3. s. v. buclă. 4. adj. v. ridat. 5. s. v. rid. 6. s. v. boţitură. 7. s. v. cută.

creţ adj. m., pl. creţi; f. sg. creáţă, pl. créţe

creţ (cârlionţ) s. m., pl. creţi

creţ (cută, fald) s. m./s. n., pl. creţi/créţuri

creţ (zbârcitură, rid) s. n., pl. créţuri

CREŢ² creáţă (creţi, créţe) 1) (despre păr) Care este răsucit în inele; buclat; cârlionţat. 2) (despre oameni sau despre animale) Care are părul răsucit în inele; cârlionţat. 3) (despre haine şi despre ţesături) Care este încreţit. /Orig. nec.

CREŢ¹ ~uri n. 1) Şuviţă de păr buclat; cârlionţ. 2) Încreţitură la un obiect de îmbrăcăminte. 3) Încreţitură a pielii (mai ales pe faţă); cută; rid; zbârcitură. /Orig. nec.