CUCURÚZ, (1, 3, 4) cucuruzi, s.m., (2) cucuruze, s.n. (Reg.) 1. S.m. Porumb (planta şi rodul ei). 2. S.n. pl. Holde semănate cu porumb; porumbişte. 3. S.m. Fructul coniferelor; con. 4. S.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-gălbui dispuse în mici capitule (Petasites albus). – Cf. bg., scr. k u k u r u z,  k u k u r u d z a.

CUCURÚZ s. v. captalan, con, porumb, ştiulete.

CUCURÚZ s. (BOT.; Petasites albus) (Bucov.) cojocel.

cucurúz (porumb, con de brad) s. m., pl. cucurúzi

cucurúz (porumbişte) s. n., pl. cucurúze

CUCURÚZ ~i m. Fructul coniferelor sub solzii căruia sunt seminţele; con. /<sb. kukuruz

cucuruz, cucuruzi, s.m, fructul porumbului; regionalism utilizat mai ales in zona ardealului.

cucuruz, cucuruzi, s.m, fructul porumbului; regionalism utilizat mai ales in zona ardealului.