CULTIVATÓR, -OÁRE, cultivatori, -oare, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care se ocupă cu cultivarea pământului, care seamănă şi îngrijeşte plante de cultură. 2. S.n. Maşină agricolă care serveşte la mărunţirea şi afânarea pământului, la distrugerea buruienilor din culturile de plante prăşitoare etc. – Din fr. cultivateur.

CULTIVATÓR s. (AGRIC.) (rar) extirpator, scormo-nitor.

cultivatór (persoană) s. m., pl. cultivatóri

cultivatór (maşină agricolă) s. n., pl. cultivatoáre

CULTIVAT//ÓR² ~oáre n. Maşină agricolă folosită pentru distrugerea buruienilor, precum şi pentru afânarea şi nivelarea solului. /<fr. cultivateur

CULTIVATÓR¹ ~i m. Persoană care cultivă pământul, plante agricole. /<fr. cultivateur

CULTIVATÓR s.n. Maşină agricolă pentru fărâmiţarea şi afânarea pământului arat. // s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu cultura pământului, a plantelor etc. [Cf. fr. cultivateur].