CUNOSCÚT, -Ă, cunoscuţi, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se cunoaşte, care este ştiut. ♦ Care a mai fost văzut, care poate fi uşor recunoscut. 2. (Despre oameni) Care a legat cunoştinţă cu cineva, pe care cineva îl cunoaşte. ♦ Care se bucură de o anumită reputaţie; renumit. – V. cunoaşte.

Cunoscut ≠ necunoscut

CUNOSCÚT adj. 1. ştiut. (Lucruri ~.) 2. v. consacrat. 3. curent, frecvent, obişnuit, răspândit, uzual. (O expresie ~.) 4. familiar, ştiut. (Locuri ~.) 5. v. anumit.

cunoscút adj. m., s. m., pl. cunoscúţi; f. sg. cunoscútă, pl. cunoscúte

cunoscut in formula magica „hai sictir“