CUVÂNTÁ, cuvântez, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A vorbi, a grăi, a zice; a declara. 2. Tranz. A ţine un discurs. ♦ A recita. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. şi: cuvintez] – Lat. conventare „a se întruni mereu“.

CUVÂNTÁ vb. v. afirma, declama, declara, mărturisi, recita, relata, rosti, spune, vorbi, zice.

cuvântá vb., ind. prez. 1 sg. cuvântéz, 3 sg. şi pl. cuvânteáză

A CUVÂNTÁ cuvânt 1. tranz. 1) rar A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice; a spune. 2) (discursuri) A prezenta în faţa unui public. 2. intranz. A fi în stare să-şi exprime gândurile prin cuvinte; a avea facultatea de a exprima prin viu grai. /<lat. conventare