DECORATÍV, -Ă, decorativi, -e, adj. Care decorează; care serveşte la decorare; ornant, ornamental. ♦ Care produce efecte de suprafaţă, exterioare, superficiale. ♦ Artă decorativă = artă de a decora (1), cu mijloacele artelor plastice, exteriorul şi interiorul unei case, al obiectelor de uz curent, al mobilierului, costumelor etc. – Din fr. décoratif.

DECORATÍV adj. ornamental, ornant. (Element ~.)

decoratív adj. m., pl. decoratívi; f. sg. decoratívă, pl. decoratíve

DECORATÍV ~ă (~i, ~e) Care ser-veşte ca element de decor; destinat să decoreze; ornamental. ♢ Artă ~ă arta de a decora exteriorul şi interiorul unor obiecte (case, mobilier, costume etc.). 3) fig. Care produce efecte de suprafaţă, exterioare, superficiale. /<fr. décoratif

DECORATÍV, -Ă adj. Care împodobeşte; ornant, ornamental. ♢ Arte decorative = arte plastice aplicate în decorarea obiectelor de folos practic (mobilă, ceramică etc.). [Cf. fr. décoratif, it. decorativo].