DENS, -Ă, denşi, -se, adj. (Despre corpuri, substanţe, soluţii) Cu densitate mare; cu părţile componente strâns unite; compact, des. – Din fr. dense, lat. densus.

Dens ≠ rar

DENS adj. 1. v. îndesat. 2. v. consistent. 3. gros. (Fluid ~.) 4. v. adânc.

dens adj. m., pl. denşi; f. sg. dénsă, pl. dénse

DEN//S ~să (~şi, ~se) 1) (despre corpuri, substanţe) Care se caracterizează printr-un grad înalt de concentraţie; care este foarte compact; des. Ceaţă ~să. 2) Care constă din multe elemente dispuse într-un spaţiu restrins. Populaţie ~să. /<fr. dense, lat. densus

DENS adj. Cu o mare masă pe unitatea de volum; des, compact. [< lat. densus, cf. fr. dense, it. denso].