DESCHIZĂTÚRĂ, deschizături, s.f. Loc liber prin care se poate pătrunde în interiorul unui lucru sau prin care se poate vedea. – Deschide + suf. -ătură.

DESCHIZĂTÚRĂ s. 1. deschidere, gaură, orificiu, (livr.) apertură, (Mold.) bortă. (O ~ îngustă într-un zid.) 2. căscătură. (~ într-un obiect.) 3. gaură, spărtură. (A pătruns printr-o ~.)

deschizătúră s. f., g.-d. art. deschizătúrii; pl. deschizătúri

DESCHIZĂTÚR//Ă ~i f. 1) Spaţiu liber prin care se poate vedea sau prin care se poate pătrunde sau ieşi. 2) Distanţă dintre două direcţii care pornesc dintr-un punct. ~a compasului. /a deschide + suf. ~ătură