DESCÍNDERE, descinderi, s.f. Acţiunea de a descinde şi rezultatul ei. ♦ Deplasare a unui organ de urmărire penală la locul săvârşirii infracţiunii, pentru a face constatări şi a strânge probe de natură a duce la lămurirea pricinii. – V. descinde.

DESCÍNDERE s. v. coborâre.

descíndere s. f., g.-d. art. descínderii; pl. descínderi

DESCÍNDERE s.f. Acţiunea de a descinde şi rezultatul ei. ♦ Deplasare la faţa locului a organelor forţei publice, pentru o investigaţie. [< descinde].