DESÉN, desene, s.n. l. Reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafaţă plană sau curbă, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. 2. Arta sau tehnica de a desena. ♦ Desen tehnic (sau liniar) = reprezentare a obiectelor tehnice (piese, organe de maşini etc.) prin desen (1), în scopul fabricării lor. 3. Planul unei construcţii. 4. Ornamentaţia unei cusături. [Pl. şi: desenuri. – Var.: desémn s.n.] – Din fr. dessin.

desén s. n., pl. deséne

DESÉN ~e n. 1) Reprezentare grafică pe o suprafaţă a unor obiecte sau a unor fiinţe. ♢ ~ liber desen făcut cu mâna liberă, fără instrumente. ~ tehnic desen care reprezintă la scară planul unei construcţii, al unei piese sau al unui organ de maşină. 2) Arta sau tehnica unei astfel de reprezentări. 3) Ornamentaţie a unei cusături. /<fr. dessin

DESÉN s.n. 1. Prezentare grafică a unui obiect printr-o îmbinare de linii drepte sau curbe, prin puncte, pete etc. ♢ Desen liber = desen făcut cu mâna liberă, fără instrumente; desen tehnic = desen care reprezintă la scară planul unui obiect, al unei construcţii etc.; desene animate = înşiruire de desene care reprezintă fazele unei mişcări şi care, redate succesiv pe ecran, dau impresia unor fiinţe vii cinematografice. V. animaţie. 2. Arta şi tehnica de a desena. 3. Planul unei construcţii. 4. Ornamentaţia unei ţesături. [Pl. -ne, var. desemn s.n. / < fr. dessin].