DETÁLIU, detalii, s.n. Amănunt. ♢ Loc. adv. În detaliu = a) în fiecare amănunt luat aparte; b) cu de-amănuntul, în mod detaliat. ♢ Expr. (A vinde) în detaliu = (a vinde) în cantităţi mici, cu bucata, cu amănuntul. ♦ Circumstanţă de amănunt în care se petrece ceva. ♦ Lucru mărunt, lipsit de importanţă, secundar (în ansamblul celorlalte). – Din it. dettaglio, fr. détail.

DETÁLIU s. v. amănunt.

detáliu s. n. [-liu pron. -liu], art. detáliul; pl. detálii (sil. -lii), art. detáliile (sil. -li-i-)

DETÁLI//U ~i n. Element (neesenţial) dintr-un ansamblu; parte (secundară) a unui lucru; amănunt. ♢ În ~ până la cele mai mici elemente; amănunţit. A vinde în ~ a vinde în cantităţi mici. [Sil. -ta-liu] /<fr. détail

DETÁLIU s.n. Element (neesenţial) al unui întreg; amănunt. ♢ În detaliu = amănunţit; (a vinde) în detaliu = (a vinde) cu bucata, cu amănuntul. ♦ lucru mărunt, lipsit de importanţă; fleac, nimic. ♦ Parte a unei opere artistice care poate fi considerată şi izolat. [Pron. -liu, var. detai s.n. / < fr. détail, cf. it. dettaglio].