DEZAGREGÁRE, dezagregări, s.f. Acţiunea de a se dezagrega şi rezultatul ei. – V. dezagrega.

DEZAGREGÁRE s. v. dezintegrare.

dezagregáre s. f. (sil. -gre-; mf. dez-), g.-d. art. dezagregării; pl. dezagregări

DEZAGREGÁRE s.f. Acţiunea de a se dezagrega şi rezultatul ei. ♦ Transformare chimică a unui material sau a unei substanţe, insolubile în dizolvanţi obişnuiţi, în substanţe dintre care cel puţin una este solubilă. ♦ Distrugere a stării de coeziune a unei roci sub acţiunea agenţilor geomorfologici externi. [< dezagrega].