DIAGNÓSTIC, diagnostice, s.n. Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor clinice şi a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.

DIAGNÓSTIC s. (MED.) diagnoză.

diagnóstic s. n. (sil. di-a-; mf. -gnos-), pl. diagnóstice

DIAGNÓSTI//C ~ce n. med. Identificare a unei boli după simptome sau după rezultatele examenului de laborator; diagnoză. [Sil. di-ag-] /<fr. diagnostic

DIAGNÓSTIC s.n. 1. Determinare precisă a unei boli după manifestările pe care le prezintă; diagnoză. ♦ (Fig.) Previziune, ipoteză trasă din anumite semne. 2. (Cib.) Metodă de depistare şi eventual de corijare fie a erorilor într-un program, fie efectul slăbiciunilor în circuitul unui ordinator. [Pl. -ce, -curi. / < fr. diagnostic, cf. gr. diagnostikos – care cunoaşte].