|
|
dirigui. 6 rezultate gasite
DIRIGUÍ, diriguiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A conduce, a dirija. – Din lat. dirigere (după cârmui).
diriguí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. diriguiésc, imperf. 3 sg. diriguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. diriguiáscă
A DIRIGU//Í ~iesc tranz. înv. (instituţii, organizaţii, colectivităţi, activităţi) A îndruma în calitate de diriguitor; a conduce; a dirija. [Sil. -gu-i] /<lat. dirigere
DIRIGUÍ vb. IV. tr. A conduce, a dirija. [P.i. -iesc, dirígui. / cf. lat., it. dirigere].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
