|
discreditare. 4 rezultate gasite
DISCREDITÁRE s.f. Faptul de a (se) discredita; compromitere. – V. discredita.
DISCREDITÁRE s. 1. v. calomniere. 2. compromi-tere, (rar) discredit. (~ unei cauze nobile.)
discreditáre s. f., g.-d. art. discreditării
DISCREDITÁRE s.f. Acţiunea de a (se) discredita şi rezultatul ei; pierdere a reputaţiei, a creditului. [< discredita].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|