DISPRÉŢ s.n. Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva; lipsă de consideraţie sau de stimă faţă de cineva sau de ceva. ♢ Loc. adv. Cu dispreţ = în mod dispreţuitor. [Var.: (înv.) despréţ s.n.] – Din it. disprezzo.

Dispreţ ≠ admiraţie, adoraţie, preţ, preţuire, respect, simpatie, stimă

DISPRÉŢ s. desconsiderare, desconsideraţie, (înv.) defăimare. (Ce este acest ~ faţă de el?)

dispréţ s. n.

DISPRÉŢ n. Atitudine care denotă lipsă de consideraţie faţă de cineva sau de ceva. /<it. disprezzo

DISPRÉŢ s.n. Sentiment care face pe cineva să nu aibă stimă pentru altcineva sau să nu considere bun un lucru. ♦ Desconsiderare a unei persoane sau a unui lucru. [Pl. -ţuri. / < it. disprezzo].