DOCTRÍNĂ, doctrine, s.f. Totalitatea principiilor unui sistem politic, ştiinţific, religios etc. – Din fr. doctrine, lat. doctrina.

DOCTRÍNĂ s. învăţătură, sistem, teorie. (~ econo-mică.)

doctrínă s. f., g.-d. art. doctrínei; pl. doctríne

DOCTRÍNĂ ~e f. Totalitate de principii, de idei fundamentale ale unui sistem filozofic, politic, ştiinţific etc. /<fr. doctrine, lat. doctrina

doctrină ce se opune interferenţei guvernamentale în procesele economice, care sunt reduse la minimul necesar menţinerii păcii şi drepturilor de proprietate.

DOCTRÍNĂ s.f. 1. Sistem filozofic, politic, religios etc. 2. Totalitatea principiilor, a tezelor fundamentale ale unui anumit domeniu. [< fr. doctrine, lat. doctrina].