DRĂGĂLĂŞÉNIE, drăgălăşenii, s.f. Gingăşie, graţie, drăgălăşie (în înfăţişare sau comportare). ♦ (La pl.) Atitudine plină de atenţie, de tandreţe faţă de cineva; gesturi tandre, dezmierdări. – Drăgălaş + suf. -enie.

DRĂGĂLĂŞÉNIE s. farmec, graţie, (livr.) şarm. (Are o ~ înnăscută.)

drăgălăşénie s. f. (sil. -ni-e), art. drăgălăşénia (sil. -ni-a), g.-d. art. drăgălăşéniei; (manifestări) pl. drăgălăşénii, art. drăgălăşéniile (sil. -ni-i-)

DRĂGĂLĂŞÉNI//E ~i f. 1) Atitudine plină de gingăşie şi atenţie faţă de cineva; tandreţe. 2) Manifestare de ataşament ce denotă gingăşie şi tandreţe. /drăgălaş + suf. ~enie