DRAPÁ, drapez, vb. I. 1. Tranz. A împodobi sau a acoperi o fereastră, o uşă etc. cu o draperie; a acoperi un perete, o mobilă etc. cu stofă aranjată în cute. ♦ A aranja un obiect de îmbrăcăminte în cute dispuse artistic. 2. Tranz. şi refl. A (se) îmbrăca cu un veşmânt larg care cade în falduri. – Din fr. draper.

DRAPÁ vb. a cuta. (A ~ un material textil.)

drapá vb., ind. prez. 1 sg. drapéz, 3 sg. şi pl. drapeáză

A SE DRAP//Á mă ~éz intranz. A se îmbrăca cu un veşmânt larg, asemănător cu o draperie. /<fr. draper

A DRAP//Á ~éz tranz. 1) (ferestre, uşi) A prevedea cu o draperie. 2) (pereţi, mobile) A acoperi cu stofă aranjată în pliuri. 3) (elemente vestimentare) A prevedea cu pliuri dispuse artistic. 4) (gersoane) A face să se drapeze. /<fr. draper

DRAPÁ vb. I. 1. tr. A acoperi, a împodobi cu o draperie. ♦ A dispune o stofă în formă de draperie. 2. tr., refl. A (se) îmbrăca într-un veşmânt larg, cu falduri. ♦ tr. (Fig.) A acoperi, a camufla ceva. [< fr. draper].