DUÉL, dueluri, s.n. Luptă care se desfăşoară (după un anumit cod) între două persoane înarmate, în prezenţa unor martori şi care are drept scop tranşarea unui diferend personal. ♦ Luptă în care artileriile celor două armate inamice trag simultan una asupra celeilalte. ♦ Fig. Polemică vie care are loc între două persoane, două publicaţii etc. – Din fr. duel, lat. duellum.

DUÉL s. (rusism înv.) poedinoc. (L-a provocat la ~.)

duél s. n., pl. duéluri

DUÉL ~uri n. 1) Luptă desfăşurată după anumite reguli între două persoane înarmate, dintre care una cere rezolvarea unui diferend. 2) fig. Schimb viu de opinii sau replici între două părţi adverse (persoane sau publicaţii); polemică. [Sil. du-el] /<fr. duel, lat. duellum

DUÉL s.n. Luptă cu armele între două persoane, dată în prezenţa unor martori fixaţi dinainte, în vederea lămuririi unui diferend. ♦ (Fig.) Luptă între două persoane, între două grupuri. [Pron. du-el. / cf. fr. duel, it. duello, lat. duellum – război].