|
durifica. 6 rezultate gasite
DURIFICÁ, durific, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) face (mai) dur1 (1), mai tare. – Din dur1.
DURIFICÁ vb. a (se) întări. (A ~ un metal.)
durificá vb., ind. prez. 1 sg. durífic, 3 sg. şi pl. durífică
A SE DURIFICÁ mă durífic intranz. A deveni mai dur; a căpăta duritate. /Din dur
A DURIFICÁ durífic tranz. A face să se durifice. /Din dur
DURIFICÁ vb. I. tr., refl. A (se) face dur, a (se) întări. [P.i. durífic. / cf. lat. durus – dur, fieri – a deveni].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|