EŞAFODÁJ, eşafodaje, s.n. 1. Construcţie provizorie alcătuită din bare de lemn sau de metal legate între ele, pentru a susţine o platformă cu materiale, instalaţii, muncitori etc. în timpul executării unei construcţii. 2. Fig. Ansamblu de date, de argumente, de exemple etc. pe care se bazează o operă, o concepţie, o ipoteză, o teorie. – Din fr. échafaudage.

EŞAFODÁJ s. v. schelă.

eşafodáj s. n., pl. eşafodáje

EŞAFODÁJ ~e n. 1) Instalaţie auxiliară, provizorie, din scânduri sau din vergele de metal, ridicată pe un şantier, în vederea desfăşurării lucrărilor de construcţie sau de reparaţie a unei clădiri; schelă. 2) fig. Ansamblu de fapte, date şi argumente pe care se întemeiază o teorie, o concepţie sau o ipoteză. /<fr. échafaudage

EŞAFODÁJ s.n. 1. Schelă (pentru lucrul la înălţime al muncitorilor). 2. (Fig.) Ansamblu de fapte, de argumente etc. mai mult sau mai puţin utile pe care se construieşte o operă, o teorie, o ipoteză. [Var. eşafodagiu s.n. / < fr. échafaudage].