ECUÁŢIE, ecuaţii, s.f. Relaţie matematică între mai multe mărimi cunoscute şi necunoscute, valabilă numai pentru anumite valori ale mărimilor necunoscute. ♢ Ecuaţie chimică = scriere prescurtată a reacţiilor chimice cu ajutorul formulelor şi simbolurilor chimice. ♦ Fig. Problemă, chestiune greu de rezolvat. ♦ Ecuaţia timpului = diferenţa dintre timpul solar mediu şi timpul solar adevărat, care apare datorită faptului că mişcarea soarelui pe bolta cerească nu este uniformă. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. équation, lat. aequatio, -onis.

ecuáţie s. f. (sil. -cu-a-ţi-e), art. ecuáţia (sil.-ţi-a), g.-d. art. ecuáţiei; pl. ecuáţii, art. ecuáţiile (sil. -ţi-i-)

ECUÁŢI//E ~i f. Relaţie matematică exprimată prin egalitatea între două expresii algebrice cu mărimi cunoscute şi necunoscute, egalitatea fiind valabilă numai pentru anumite valori ale necunoscutelor. [ G.-D. ecuaţiei; Sil. e-cu-a-ţi-e] /<fr. équation, lat. aequatio, ~onis

ECUÁŢIE s.f. Expresie matematică care arată o egalitate în care intră elemente cunoscute şi necunoscute şi care se verifică numai pentru anumite valori ale mărimilor necunoscute. ♢ Ecuaţie chimică = reprezentare a unei reacţii chimice folosind simbolurile elementelor pentru a reprezenta atomii şi moleculele care iau parte efectiv la reacţie. ♦ (Fig.) Problemă grea, dificilă. [Pron. -cu-a-ţi-e, scris şi equaţie, gen. -iei, var. ecuaţiune s.f. / cf. fr. équation, lat. aequatio].