EFEMÉR, -Ă, efemeri, -e, adj., s.f. 1. Adj. De scurtă durată; trecător, vremelnic. 2. S.f. (La pl.) Ordin de insecte cu corpul subţire şi moale, terminat cu trei filamente lungi, cu două perechi de aripi transparente, care trăiesc ca adulte câteva zile sau ore, iar ca larve (acvatice) 2-3 ani; efemeride (Ephemera); (şi la sg.) insectă din acest ordin. – Din fr. éphémère.

Efemer ≠ etern, permanent, veşnic, nemuritor, nepieritor, netrecător, peren

EFEMÉR adj. v. trecător.

efemér adj. m., pl. efeméri; f. sg. efeméră, g.-d. art. efemérei, pl. efemére

EFEMÉR ~ă (~i, ~e) Care trece foarte repede; de scurtă durată; trecător. /<fr. éphémere

EFEMÉR, -Ă adj. Care durează o singură zi. ♦ (P. ext.) Scurt (ca durată), vremelnic, trecător. [< fr. éphémère, cf. gr. ephemeros < epi – pe, hemera – zi].

efemer

efemer

efemer

efemer