EGALÁ, egalez, vb. I. Tranz., intranz. şi refl. A face să fie sau a fi la fel cu altul într-o anumită privinţă; a face să devină sau a deveni egal. ♦ Tranz. (Sport) A obţine acelaşi număr de puncte cu altcineva. – Din fr. égaler.

EGALÁ vb. 1. v. egaliza. 2. a ajunge. (L-a ~ la scor.)

egalá vb., ind. prez. 1 sg. egaléz, 3 sg. şi pl. egaleáză

A SE EGAL//Á mă ~éz intranz. A deveni egal (sub aspect calitativ sau cantitativ). /<fr. égaler

A EGAL//Á² ~éz intranz. sport A face scor egal cu adversarul. /<fr. égaler

A EGAL//Á¹ ~éz tranz. 1) A face să fie egal. 2) (suprafeţe, terenuri) A face să devină neted; a netezi; a îndrepta; a nivela; a aplana. /<fr. égaler

EGALÁ vb. I. 1. tr., refl. A face sau a deveni egal; a fi sau a face să fie (aproape) la fel cu altul în anumite privinţe. 2. tr. (Sport) A atinge acelaşi număr de puncte cu altcineva. [< fr. égaler].