|
|
emisiv. 4 rezultate gasite
EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiaţii, lumină); emiţător (1). – Din fr. émissif.
EMISÍV adj. v. emiţător, transmiţător.
emisív adj. m., pl. emisívi; f. sg. emisívă, pl. emisíve
EMISÍV, -Ă adj. Referitor la emisie; care are proprietatea de a emite (radiaţii, lumină); emiţător. [< fr. émissif].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
