EREDITÁR, -Ă, ereditari, -e, adj. 1. (Despre particularităţi fizice sau psihice) Care se transmite prin ereditate (1). 2. (Despre un bun, un privilegiu etc.) Care se transmite prin moştenire, care se moşteneşte; moştenit. – Din fr. héréditaire, lat. hereditarius.

EREDITÁR adj. 1. congenital, înnăscut, moştenit. (Caractere ~.) 2. v. patrimonial.

ereditár adj. m., pl. ereditári; f. sg. ereditáră, pl. ereditáre

EREDITÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre particularităţi fizice sau psihice) Care este transmis prin ereditate. Boală ~ă. 2) Care este transmis prin moştenire; moştenit; strămoşesc. /<fr. héréditaire, lat. hereditarius

EREDITÁR, -Ă adj. Transmis prin moştenire; care se moşteneşte; moştenit. [Var. hereditar, -ă adj. / cf. fr. héréditaire, it. ereditario].