EVADÁ, evadez, vb. I. Intranz. (Despre deţinuţi) A fugi din închisoare sau de sub pază; p. ext. (fam.) a fugi, a scăpa. – Din fr. évader, lat. evadere.

EVADÁ vb. a fugi, a scăpa. (A ~ din lagăr.)

evadá vb., ind. prez. 1 sg. evadéz, 3 sg. şi pl. evadeáză

A EVAD//Á ~éz intranz. (despre deţinuţi) A scăpa prin fugă (şi pe ascuns); a fugi. /<fr. évader, lat. evadere

EVADÁ vb. I. intr. A fugi, a scăpa dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. ♦ (Fam.) A fugi, a scăpa. [Cf. fr. évader, lat. evadere – a scăpa].