EVANTÁI, evantaie, s.n. Obiect pliabil, în formă de semicerc, executat din hâtrie, mătase, pene etc., folosit mai ales de femei pentru a-şi face vânt şi a se apăra de căldură. ♢ Loc. adj. şi adv. În evantai = în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un semicerc. [Var.: evantáliu s.n.] – Din fr. éventail.

EVANTÁI s. (înv. şi pop.) apărătoare, (înv.) vânturar.

evantái s. n., pl. evantáie

EVANTÁ//I ~ie n. Obiect pliabil în formă semicirculară, confecţionat din diferite materiale şi folosit (mai ales de femei) pentru a-şi face vânt, spre a se răcori. ♢ În ~ în formă de raze ce formează un semicerc. /<fr. évantail

EVANTÁI s.n. Obiect (de formă semicirculară) confecţionat din hârtie, din pene, din fildeş etc. cu care îşi fac vânt, spre a se răcori, mai ales femeile. ♢ În evantai = în forma unor raze care se răspândesc dintr-un punct în semicerc. [Pl. -ie, -iuri, var. evantaliu s.n. / < fr. éventail].