EXCIZÁ, excizez, vb. I. Tranz. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau în alt material). – Din fr. exciser.

EXCIZÁ vb. v. extirpa.

excizá vb., ind. prez. 1 sg. excizéz, 3 sg. şi pl. excizeáză

A EXCIZ//Á ~éz tranz. 1) (tumori, organe sau părţi ale unor organe bolnave) A înlătura printr-o intervenţie chirurgicală; a scoate printr-o excizie; a extirpa. 2) (obiecte din lemn sau din alt material) A lăsa vid în interior, scoţând o parte din materiale; a evida; a scobi. /<fr. exciser

EXCÍZĂ s.f. Impozit indirect perceput în Anglia. [< engl., fr. excise].

EXCIZÁ vb. I. tr. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau într-un alt material). [< fr. exciser, cf. lat. excidere].