FEUDALÍSM s.n. 1. Ansamblul raporturilor, întemeiate pe fidelitatea personală, dintre suzeran şi vasal. 2. Organizare social-economică care, în concepţia materialist-istorică, urmează după sclavagism şi precedă capitalismul şi în care baza relaţiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului şi dependenţa personală a ţăranilor faţă de stăpânii feudali. [Pr.: fe-u-] – Din it. feudalismo, fr. féodalisme.

FEUDALÍSM s. (IST.) feudalitate, orânduire feudală, societate feudală.

feudalísm s. n. (sil. fe-u-)

FEUDALÍSM n. Regim politic medieval, caracterizat prin proprietatea nobiliară asupra pământului şi, parţial, asupra ţăranilor. [Sil. fe-u-] /<it. feudalismo, fr. féodalisme

FEUDALÍSM s.n. Orânduire social-economică, situată între sclavagism şi capitalism, în care baza relaţiilor de producţie o constituie proprietatea feudalului asupra mijloacelor de producţie şi proprietatea parţială a acestuia asupra ţăranilor iobagi. [Pron. fe-u-. / cf. it. feudalismo, fr. féodalisme].