FIABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi fiabil; siguranţă în exploatare. [Pr.: fi-a-] – Din fr. fiabilité.

FIABILITÁTE s. (TEHN.) siguranţă în funcţionare. (a unui mecanism.)

fiabilitáte s. f. (sil. fi-a-)

FIABILITÁTE f. Capacitate a sistemelor tehnice de a funcţiona un timp determinat, menţinându-şi parametrii prestabiliţi. [Sil. fi-a-] /<fr. fiabilité

FIABILITÁTE s.f. 1. Totalitatea calităţilor unui sistem tehnic care determină capacitatea acestuia de a funcţiona fără defecţiuni într-un interval de timp în anumite condiţii date. 2. Mărime care caracterizează siguranţa în funcţionare a unui sistem tehnic în conformitate cu normele prescrise. ♢ Teoria fiabilităţii = ramură a ştiinţei care studiază măsurile generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea, fabricarea şi exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maximă eficienţă în utilizarea lor. [Pron. fi-a-. / cf. fr. fiabilité].