FIERÁR, fierari, s.m. 1. Muncitor care se îndeletniceşte cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale; faur², făurar², covaci, covali. 2. (Adesea determinat prin „ betonist“) Muncitor specializat în fasonarea şi în montarea armăturilor pentru betonul armat. – Din lat. ferrarius.

FIERÁR s. (înv. şi reg.) făurar, (reg.) covaci, covali, (înv.) faur.

fierár s. m. (sil. fie-), pl. fierári

FIERÁR ~i m. Meşter care confecţionează obiecte din fier sau alte metale. ♢ ~-betonist muncitor specializat în fasonarea şi montarea scheletului metalic pentru beton armat. [Sil. fie-] /<lat. ferrarius