FLEÁNDURĂ, flenduri, s.f. Obiect de îmbrăcăminte rupt, stricat; zdreanţă, buleandră. [Var.: fleándră s.f.] – Cf. săs. f l a n d e r.

FLEÁNDURĂ s. v. cârpă.

fleándură s. f., g.-d. art. fléndurii; pl. flénduri

FLEÁNDURĂ flénduri f. Obiect de îmbrăcăminte ponosit şi rupt; boarfă; buleandră. [G.-D. flendurii] /<săs. flander

fleándură, flénduri, s.f. (reg.) 1. zdreanţă, haină zdrenţuită din care curg petecele. 2. femeie prostituată; buleandră, fleoarţă, fleorţotină, fleştură, şuleandră.