FLÚVIU, fluvii, s.n. Apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane. ♦ Fig. Şuvoi; debit mare. – Din lat. fluvius.

FLÚVIU s. (GEOGR.) apă. (Dunărea este unul dintre marile ~ii ale Europei.)

flúviu s. n. [-viu pron. -viu], art. flúviul; pl. flúvii. art. flúviile (sil. -vi-i-)

FLÚVI//U ~i n. 1) Apă curgătoare mare, care se varsă într-o mare sau într-un ocean. 2) fig. Cantitate mare de elemente de acelaşi fel (oameni, vehicule etc.), care se mişcă într-o direcţie. [Sil. flu-viu] /<lat. fluvium

FLÚVIU s.n. Apă curgătoare cu debit mare care se varsă în mare sau în ocean. ♦ (Fig.) Şuvoi; potop; debit mare de curgere, revărsare. [Pron. -viu, pl. -vii. / < lat. fluvius].