FOÁRTE adv. 1. (Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb; ajută la formarea superlativului absolut) Foarte frumos. Foarte bine. ♢ (Aşezat după adjectiv, înv. şi arh.) Supărat foarte. ♢ (Ca determinativ pe lângă o locuţiune adjectivală sau adverbială) Foarte de dimineaţă. ♢ (Ca determinativ pe lângă un substantiv care exprimă o însuşire) E foarte copil pentru vârsta lui. 2. (Pop.; ca determinativ pe lângă un verb şi aşezat înaintea lui) Mult, tare. Prăjiturile foarte îi plăceau. ♢ (În legătură cu „a mulţumi“, azi mai ales ir.) Îţi foarte mulţumesc de aşa serviciu. ♢ (Pop.; aşezat după verb) Se mânie foarte. ♢ (Pop.; aşezat între auxiliar şi participiu) Băile de nămol mi-au foarte priit. – Lat. forte.

FOÁRTE adv. 1. tare, (pop.) hăt. (~ departe.) 2. extrem, tare, (prin Bucov.) prăci, (înv.) vârtos. (~ de dimineaţă.) 3. deosebit, excepţional, extraordinar, extrem, grozav, minunat, neîn-chipuit, nemaiauzit, nemaipomenit, teribil. (~ bun.) 4. tare. (E ~ bucuros.) 5. (înv. şi reg.) prea. (~ bine!) 6. grav, greu, rău, serios, tare. (E ~ bolnav.)

foárte adv.

FOÁRTE adv. 1) (se foloseşte ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb) Tare. ~ bun. 2) (are funcţie de determinativ pe lângă o locuţiune adjectivală sau adverbială) Extrem de tare. /<lat. forte

foarte urit, dezgustator la vedere

foarte mic, infinit de mic

foarte tare frate!