FORTUÍT, -Ă, fortuiţi, -te, adj. (Livr.) Venit pe neaşteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.

FORTUÍT adj. v. incidental, întâmplător, neaşteptat, neprevăzut.

fortuít adj. m., pl. fortuíţi; f. sg. fortuítă, pl. fortuíte

FORTUÍ//T ~tă (~ţi, ~te) livr. Care are loc pe neaşteptate; întâmplător; inopinat; accidental; incidental. [Sil. -tu-it] /<fr. fortuit, lat. fortuitus

FORTUÍT, -Ă adj. Venit pe neaşteptate; neprevăzut, întâmplător, inopinat. [Pron. -tu-it. / cf. fr. fortuit, lat. fortuitus].