FRANJ, franjuri, s.n. 1. Fiecare dintre firele de bumbac, mătase, lână etc. care atârnă unul lângă altul ca ornament, la marginea unei perdele, feţe de masă, stofe, a unui obiect de îmbrăcăminte etc. 2. (Fiz.) Fiecare dintre dungile alternativ luminoase şi întunecoase obţinute pe un ecran prin fenomenul interferenţei luminii. [Var.: (2) fránjă s.f.] – Din fr. frange.

FRANJ s. (pop. şi fam.) ţarţam, (pop.) ţurţur, (înv. şi reg.) peleş, (reg.) roit. (~ la perdele.)

franj (ornament textil) s. n., pl. fránjuri

FRANJ ~uri n. mai ales la pl. Fascicul de fire prins ca ornament de marginea unor piese (decorative sau vestimentare). /<fr. frange

FRANJ s.n. (La pl.) 1. Fire (de mătase, de lână etc.) lăsate să atârne la marginea unei cuverturi, a unei perdele etc. 2. (Anat.) Formaţie filamentoasă care alcătuieşte marginea unui organ. [pl. -uri. / < fr. frange].