FRECÁRE, frecări, s.f. Acţiunea de a (se) freca; frecuş, frecătură (1). ♦ (Fiz.) Interacţiune a două corpuri aflate în contact; forţă pe care o exercită un corp asupra altuia când acesta se freacă de el; fricţiune(1). – V. freca.

FRECÁRE s. 1. (FIZ.) fricţiune. (Proces de ~.) 2. v. roadere. 3. v. fricţionare.

frecáre s. f., g.-d. art. frecării; pl. frecări

FREC//ÁRE ~ări f. v. A FRECA şi A SE FRECA. ♢ Forţă de ~ forţă exercitată de un corp asupra altuia, când acesta se freacă de el. /v. a (se) freca

frecare penisului timp indelungat sau onanitie