GEOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care studiază şi descrie învelişul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc. ♢ Geografie lingvistică = metodă de cercetare pe teren a graiurilor unei limbi, în care fenomenele de limbă înregistrate sunt cartografiate. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géographie, lat. geographia.

GEOGRAFÍE s. geografia animalelor v. zoogeografie; geografia populaţiei v. antropogeografie; geografie antropologică v. antropogeografie; geografie umană v. antropogeografie.

geografíe s. f. (sil. ge-o-), art. geografía, g.-d. geografíi, art. geografíei

GEOGRAFÍE f. 1) Ştiinţă care se ocupă cu studiul învelişului globului pământesc sub toate aspectele (fizic, biologic, social etc.). ~ economică. ~ fizică. 2) Răspândire a ceva pe un teritoriu. /<fr. géographie, lat. geographia

GEOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care studiază şi descrie înfăţişarea scoarţei Pământului şi fenomenele care se produc la suprafaţa ei. ♢ Geografie lingvistică = metodă de cercetare a fenomenelor de limbă prin stabilirea pe bază de anchete pe teren a ariilor lor de răspândire. [Gen. -iei, var. gheografie s.f. / cf. fr géographie, lat. geographia < gr. ge – pământ, graphein – a scrie].