GHIZD, ghizduri, s.n. 1. Perete făcut din bârne, piatră, tuburi etc., cu care se căptuşeşte o fântână pe dinăuntru. 2. Împrejmuire de piatră, de bârne etc. în jurul unei fântâni de la sol în sus; colac. – Cf. sl. g y z d a „podoabă“.

GHIZD s. colac, margine, (înv. şi reg.) stobor, (reg.) chei (pl.). (~ la fântână.)

ghizd s. n., pl. ghízduri

GHIZD ~uri n. 1) Împrejmuire (din piatră, din bârne etc.) a unei fântâni, de la suprafaţa pământului în sus; colac. 2) Căptuşeală (din piatră, tuburi, bârne etc.) care formează pereţii unei fântâni. /<sl. gyzda