GRATIFICÁŢIE, gratificaţii, s.f. Recompensă bănească ce se acordă unui angajat peste salariul obişnuit, de obicei la sfârşitul anului, pentru îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor de muncă. – Din fr. gratification, lat. gratificatio.

GRATIFICÁŢIE s. recompensă. (A primit o ~ în bani.)

gratificáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. gratificáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. gratificáţiei; pl. gratificáţii, art. gratificáţiile (sil. -ţi-i-)

GRATIFICÁŢI//E ~i f. Retribuţie suplimentară, acordată unui salariat, pentru merite deosebite. /<fr. gratification, lat. gratificatio, ~onis

GRATIFICÁŢIE s.f. Răsplată bănească care se acordă peste salariu sau retribuţie. [Gen. -iei, var. gratificaţiune s.f. / cf. it. gratificazione, fr. gratification, germ. Gratifikation].