GRATITÚDINE, gratitudini, s.f. (Livr.) Recunoştinţă. – Din fr. gratitude, lat. gratitudo, -inis.

Gratitudine ≠ ingratitudine

GRATITÚDINE s. v. recunoştinţă.

gratitúdine s. f., g.-d. art. gratitúdinii; pl. gratitúdini

GRATITÚDIN//E ~i f. Sentiment durabil de afecţiune, nutrit de o persoană faţă de cineva, pentru un bine făcut; obligaţie morală pentru o binefacere; recunoştinţă. /<lat. gratitudo, ~inis, fr. gratitude

GRATITUDINE s. f. RecunoştinţĂ?. -Din fr. Gratitude, lat. Gratitudo

GRATITÚDINE s.f. Recunoştinţă. [< lat. gratitudo, cf. fr. gratitude].