GRIND, grinduri, s.n. Mică ridicătură de teren de formă alungită, care rezultă din depunerile aluvionare ale unei ape curgătoare sau ale mării. – Din sl. grenddu.

GRIND s. (GEOGR.) grădişte, (reg.) popină. (~ în lunca unui râu.)

grind s. n., pl. grínduri

GRIND ~uri n. Fâşie de teren mai ridicată, formată de-a lungul malurilor unui râu, al ţărmurilor marine sau la vărsarea marilor fluvii în mări din depuneri aluvionare. /<sl. grendu