|
guiţa. 4 rezultate gasite
GUIŢÁ, pers. 3 guíţă, vb. I. Intranz. (Despre porci; adesea fig.) A scoate strigăte caracteristice speciei; a coviţa. [Pr.: gu-i-] – Din guiţ.
GUIŢÁ vb. v. grohăi.
guiţá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. guíţă
A GUIŢÁ pers. 3 guíţă intranz. (despre porci) A scoate sunete repetate, prelungi şi ascuţite, caracteristice speciei; a face „guiţ-guiţ“. /Din guiţ
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|