HAMBÁR, hambare, s.n. 1. Magazie în care se păstrează diferite produse agricole, în special cereale; grânar, jitniţă. ♦ Magazie mică (în podul morii) în care se toarnă cerealele date ca plată pentru măcinat. 2. (Reg.) Ladă mare de lemn, în care se păstrează făina, mălaiul sau cerealele. 3. Loc pe un vapor unde se depozitează mărfurile transportate; cală. [Var.: ambár s.n.] – Din magh. hambár, bg. hambar.

HAMBÁR s. 1. grânar, pătul, (reg.) magazin, (Transilv.) mogtar, (prin Transilv.) susai, (înv.) jitniţă. (~ pentru grâne.) 2. (MAR.) cală, (rar) stivă. (Încărcătura navei comerciale se depozitează în ~.)

hambár s. n., pl. hambáre

HAMBÁR ~e n. Încăpere specială în care se păstrează produsele agricole, în special cerealele. /<ung. hambar