HAP¹ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghiţirea rapidă a ceva. – Onomatopee.

HAP², hapuri, s.n. (Pop. şi fam.) Medicament preparat în formă de pastilă sau de caşetă, pentru a putea fi înghiţit uşor. ♢ Expr. A înghiţi (sau a face pe cineva să înghită) un hap (ori hapul) = a suporta (sau a face pe cineva să suporte) ceva neplăcut. – Din tc. hap.

HAP s. v. bulin, caşetă, comprimat, pastilă, pilulă, tabletă.

HAP interj. v. haţ!

hap interj.

hap s. n., pl. hápuri

HAP¹ interj. (se foloseşte, uneori repetat, pentru a reda zgomotul produs la înghiţirea sau apucarea bruscă a ceva). /Onomat.

HAP² ~uri n. pop. Preparat medicamentos dozat în formă de pastilă sau capsulă. /<turc. hap

hap², hápuri, s.n. (reg.) măcinătura de piatră din mine care se pune într-o ladă mare.